Viaţa lui Jonathan Edwards (5)


Marea Trezire i-a creat mari probleme lui Edwards, împotriva acestuia scriindu-se pamflete anonime precum „The Wonderful Narrative” (The Library of Congress îi atribuie lui Charles Chauncy apendixul, iar partea narativă a cărţii lui Isaac Stiles)[1], „A letter from a Gentleman in Boston to Mr. George Wishart, one of the Ministers of Edinburgh”(care este de asemena atribuită lui Chauncy)[2] şi alte câteva pamflete. În mijlocul tuturor acestor antinomii create între Edwards şi opozanţii lui, în sânul bisericii locale s-a ridicat o problemă de ordin teologic din partea pastorului ei: până în 1744 Edwards acceptase la cina Domnului pe orice membru botezat, dar cândva în anul 1744 acesta a hotărât că nici o persoană nu poate fi acceptată ca membră cu drepturi depline până nu mărturiseşte public modul în care a fost convertită, să dea dovadă de pocăinţă şi apoi să fie botezată.[3] Până în acel moment orice persoană ce dorea să fie devină membră, era acceptată pentru botez, aceasta fiind politica eclesială stabilită de fostul pastor, Solomon Stoddard, susţinător al aşa-zisei doctrine a „legământului pe jumătate.” La acest conflict teologic şi animozităţile create ca urmare a problemelor rămase în urma trezirii s-a adăugat şi un conflict cu privire la o parte din tinerii comunităţii religioase, conflict care a constat în faptul că tinerii citeau în secret o carte ce avea ca scop educarea moaşelor.[4] Majoritatea tinerilor mustraţi public de Edwards făceau parte din familii influente din biserică, lucru ce a dus la  crearea resentimentelor. Toate aceste dispute au dus la înlăturarea lui din funcţia de pastor pe 22 iunie 1750, iar predica de rămas-bun a fost rostită pe data de 2 iulie a aceluiaşi an.[5] În urma unei invitaţii primite pentru a se stabili în Stockbridge ca să misioneze printre indieni, după o perioadă de nehotărâre, Edwards acceptă propunerea şi este instaurat ca pastor pe 8 august 1751, iar familia se mută pe 18 octombrie.[6] Împreună, vor sluji cu mare sacrificiu până în ianuarie 1758 când capul familiei este ales preşedinte al universităţii din New Jersey (viitoarea universitate Princeton). Instalându-se la  Princeton, Edwards este  sfătuit să se vaccineze împotriva variolei, deoarece aceasta era răspândită în acea vreme pe teritoriul universităţii, iar noul profesor nu avusese niciodată această boală. Odată ce a fost vaccinat pe 23 februarie 1758, s-a crezut că pericolul a trecut, dar din cauza lipsei de hidratare în urma unor complicaţii medicale, moare pe data de 22 martie 1758 fără a-şi putea lua rămas bun de la familia sa, aceasta fiind încă în Stockbridge. Pe patul morţii, ultimele cuvinte le-a adresat celor ce îi plângeau iminenta moarte: „Încredeţi-vă în Dumnezeu şi nu aveţi de ce să vă temeţi”.[7]

Lucrările sale se bucură şi astăzi de un mare prestigiu şi după 3 secole sunt încă studiate. Iată câteva din cele mai importante lucrări ale lui Jonathan Edwards : „A History of the Work of Redemption including a View of Church History”, „Freedom of the Will”, „Original Sin”, The Life and Diary of David Brainerd, Missionary to the Indians”, „The Nature of True Virtue”.[8] Întreaga sa viaţă a aratat spre suveranitatea şi providenţa lui Dumnezeu, la fel cum a făcut-o atât de des în teologia sa. Nu munca sa i-a adus eficienţă, după cum spune pastorul şi istoricul american Joseph Tracy, ci credinţa lui puternică:

Mulţi se gândesc la el ca fiind un gigant intelectual,şi a fost, dar ei îl privesc ca un gigant alcătuit în întregime din intelect, şi consideră că puterea lui a constat în persuasivitatea rece a logicii sale. O greşeală mai mare nu poate fi. Pe lângă logică, a avut o credinţă puternică şi împlinitoare. Dumnezeu, raiul, iadul, păcătoşenia păcatului, frumuseştea sfinţeniei, gloria lui Hristos şi afirmaţiile evangheliei sale, au fost nişte realităţi importante pentru inima şi mintea sa, pe cât de importante au fost valea râului Connecticut sau munţii Berkshire.”[9]


[3] Murray, Iain H.; Jonathan Edwards, a new biography; The Banner of Truth Trust, reprinted 1992; pag. 271

[5] Edwards Jr., Jonathan; Hopkins, Samuel; The life and character of the late reverend, and pious Mr.  Jonathan Edwards; 1804; books.google.com; pag. 67-68

[7] Murray, Iain H.; Jonathan Edwards, a New Biography; The Banner of Truth Trust, reprinted 1992; pag. 440-441

[9] Tracy, Joseph; The great awakening; Banner of Truth, Arno Press and The New York Times, 1969; pag. 214

 

Publicitate
Acest articol a fost publicat în Biografii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Viaţa lui Jonathan Edwards (5)

  1. GrayNail zice:

    Imi cer scuze pt deranj, unde pot gasi o carte cu viata si lucrarea lui Jonathan Edwards? Multumesc!

    • pe google books sunt gratuite în engleză cărțile scrise de el și inclusiv Some thoughts concerning the present revival, carte ce prezintă trezirea din perioada sa. Una din cele mai bune biografii despre acesta este scrisă de ian murray.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s