S-a născut Isus pe 25 decembrie? (2)


În postul anterior am putut vedea lunile aproximative în care s-a născut Isus, în cel actual vom privi la argumente ce contrazic nașterea în perioada lunii decembrie.

De ce nu s-ar fi putut naște Isus în decembrie? Luca ne amintește că „în ţinutul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noapte împrejurul turmei lor.” (2:8) Putem afla ceva indicii din acest verset dacă putem afla informaţii despre obiceiurile păstorilor evrei de a-şi paşte turma. Adam Clarke ne oferă nişte informaţii foarte utile:

It was a custom among the Jews to send out their sheep to the deserts [wilderness], about the passover [sic], and bring them home at the commencement of the first rain: during the time they were out, the shepherds watched them night and day. As the passover [sic] occurred in the spring, and the first rain began early in the month of Marchesvan, which answers to part of our October and November, we find that the sheep were kept out in the open country during the whole of the summer. And as these shepherds had not yet brought home their flocks, it is a presumptive argument that October had not yet commenced, and that, consequently, our Lord was not born on the 25th of December, when no flocks were out in the fields; nor could He have been born later than September, as the flocks were still in the fields by night. On this very ground the nativity in December should be given up. The feeding of the flocks by night in the fields is a chronological fact, which casts considerable light on this disputed point.

Pe lângă acest fapt, recensămintele aveau de obicei loc după recolta de toamnă pentru că se percepea o taxă. Legiuitorii puneau recensămintele după recoltă pentru ca oamenii să poată vinde din recolte şi să poată plăti taxele. Mai mult de atât, oamenii nu puteau pleca spre satul sau oraşul lor natal în mijlocul activităţilor agricole.

Un alt indiciu ne este oferit şi de faptul că nu s-a găsit nicio cameră de închiriat pentru Maria. Acest indiciu ne arată că evreii veneau din întreaga lume pentru a lua parte la o sărbătoare importantă, iar această sărbătoare a fost cu siguranţă Praznicul Corturilor sau Sărbătoarea Roadelor care avea loc în luna septembrie. Această sărbătoarea era obligatorie pentru toţi bărbaţii israeliţi, iar aceştia trebuiau să fie prezenţi la Ierusalim (Exod 23:14-17). Astfel putem explica aglomeraţia ce a cauzat ca să nu se găsească o încăpere liberă de închiriat pentru Maria.

Ieri am spus că naşterea a avut loc cândva în luna septembrie. Alţii merg până acolo încât spun că a avut loc între 16 şi 29 septembrie. Tind să cred acest lucru, dar ziua nu o vom şti niciodată cu exactitate. Să nu uităm că Hristos nu ne-a cerut să îi sărbătorim ziua de naştere, ci a instituit cina pentru a ne aminti nu de ziua Lui de naştere, ci de ziua morţii şi a învierii Lui, zi prin care noi putem să fim născuţi din nou şi să ne sărbătorim naşterea noastră în Domnul.

Publicitate
Acest articol a fost publicat în Curiozităţi biblice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la S-a născut Isus pe 25 decembrie? (2)

  1. Pingback: Articole despre nașterea Domnului | Beni Cruceru

  2. andreea zice:

    foarte frumoasa explicatia.intradevar trebuie sa realizam ca Isus a murit pentru noi si sa ne amintim de aceasta in permanenta.prin cina:).fii binecuvantat!

  3. Tim Dubhy zice:

    Hristos nu S-a născut pe 25 decembrie

    Al doilea motiv pentru care eu nu sărbătoresc Crăciunul este acesta: Hristos nu S-a născut pe 25 decembrie.

    Aş vrea să observăm două lucruri:

    În primul rand, am vrea să privim la experienţa lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, relatată în Luca 1.
    În volumul 1 al cărţii „The Bible Witness and Review”, R.A. Huebner scrie:
    În „Phoenix”, „o colecţie de manuscrise şi tractate tipărite, ce nu se pot găsi în nicio altă parte decât în dulapurile cercetătorilor (1707)”, există o scriere, având titlul de mai sus, „dovedind că Hristos nu S-a născut în Decembrie”. Cartea nu este una foarte rară şi deci nu voi avea nevoie să transcriu întregul articol. Următoarele paragrafe reprezintă esenţa cărţii, care se poate dovedi interesantă:
    David a împărţit slujba anuală a preoţilor la Templu în douăzeci şi patru de cete, iar a opta ceata i-a căzut lui Abiia (1. Cronici 24:10).
    Potrivit cu anul religios (ecclesiastic) iudaic, ce începea cu luna Abib sau Nisan (Estera 3:7), corespunzând aproximativ jumătăţii lunii Martie şi jumătăţii lunii Aprilie a calendarului nostru, a opta ceată îşi avea lucrarea la Templu la sfârşitul lunii Iunie sau la începutul lunii Iulie, după calculele noastre.
    Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, era din ceata lui Abiia (Luca 1:5) şi pe când slujea „la rândul cetei lui” (Luca 1:8) – aceasta este în Iunie sau Iulie – i-a apărut un înger, iar apoi, imediat după întoarcerea sa acasă (Luca 1:23), soţia sa a rămas însărcinată (Luca 1:24); se înţelege deci că zămislirea lui Ioan a avut loc la la mijlocul verii – când astăzi se sărbătoreşte naşterea lui -, iar naşterea lui a avut loc în luna Nisan, luna sărbătorii Paştelui (probabil chiar în sărbătoarea Paştelui).

    În a şasea lună a sarcinii Elisabetei (Luca 1:26-36), adică în Decembrie (de-a lungul celei de-a şasea luni, calculând din Iulie), când astăzi se sărbătoreşte naşterea lui Hristos, îngerul Gabriel o anunţă pe Fecioara Maria că ea trebuie să fie mama lui Hristos; şi calculând în continuare nouă luni, ajungem la luna Tishri, respectiv a doua jumătate a lunii Septembrie – prima jumătate a lunii Octombrie şi la sărbătoarea Corturilor (15 Tishri – începutul lunii Octombrie), care este o imagine a întrupării Fiului lui Dumnezeu, ca perioadă a naşterii Mântuitorului (cel mai probabil naşterea Lui a avut loc în timpul Sărbătorii Corturilor).
    În care sărbătoare de opt zile, Fiul (Hristos) S-a aşezat în cortul trupului Său printre noi, după cum apare la Ioan 1:14: ‘Şi Cuvântul a devenit carne şi Şi-a aşezat cortul (sau a cortuit) printre noi’. Logosul Ceresc a venit şi a cortuit printre noi, îmbrăcat peste slava Sa cu ţărână, pentru ca noi să putem privi slava Lui, realizând totuşi că este o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl. Astfel privim armonia scumpă dintre model şi lucrurile ilustrate, deoarece Hristos nu a venit să distrugă Legea, ci să o împlinească.”

    În al doilea rand, am vrea să privim la experienţa păstorilor, relatată în Luca 2: „Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece, şi L-a culcat într-o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei. În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor… După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem, şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut de cunoscut Domnul.” (Luca 2:7,8,15)

    Nu rataţi această idee: Păstorii „STĂTEAU AFARĂ ÎN CÂMP” şi aveau grijă de turma lor în noaptea în care Domnul Isus S-a născut. În vreme ce păstorii vegheau oile, mesajul despre naşterea lui Isus a ajuns la ei.

    Este un fapt bine-cunoscut, că luna decembrie cade în mijlocul sezonului ploios în Palestina, iar oile sunt ţinute în staul în această perioadă a anului. Întotdeauna păstorii îşi ţineau turmele, în ţarcuri, din octombrie până în aprilie. Ei îşi aduceau oile de la munte şi de la câmpie nu mai târziu de 15 octombrie, pentru a le proteja de sezonul rece şi ploios care începe din această dată. Aşa că, naşterea lui Hristos nu a putut avea loc la sfârşitul lui decembrie.

    Luca 2:1,3 ne spune că în vremea naşterii Domnului Isus a fost dat un decret „să se înscrie toată lumea … Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.” Această înscriere nu putea avea loc pe timpul iernii. Cezar Augustus împăratul Romei, cu certitudine nu ar fi chemat populaţia la aşa ceva în mijlocul iernii. Călătoriile in această perioadă a anului erau extrem de dificile; aşa practic ar fi fost imposibil pentru toţi să împlinească decretul care le-a fost dat atunci. Domnul însuşi are o mărturie în legătură cu rigorile unei călătorii pe timpul iernii. El le spune oamenilor să se roage ca fuga lor de la sfârşit, să nu fie iarna (vezi Matei 24:20).

    În cartea sa „Religia tainică a Babilonului”, Ralph Edward Woodrow spune: „Pe vremea naşterii lui Isus, Iosif şi Maria plecaseră la Betleem să se înscrie. Nu există nici un document care să indice că înscrierea s-a făcut în miezul iernii. Un timp mai logic al anului ar fi fost toamna, la sfârşitul secerişului. Dacă aşa au stat lucrurile, la Ierusalim ar fi avut loc sărbătoarea Corturilor, fapt care ar explica de ce s-a dus Maria împreună cu Iosif (cf. Lc.2:41). Aceasta ar explica şi de ce nici chiar la Betleem „nu era cameră în han” (Lc.2:7). Potrivit lui Josefus, Ierusalimul era în mod normal un oraş de 120.000 locuitori, dar în timpul sărbătorilor, câteodată se adunau până la două milioane de evrei. Mulţimi atât de mari nu numai că umpleau Ierusalimul, dar şi localităţile din jur, inclusiv Betleemul, care se află la numai opt kilometri spre sud. Dacă Maria şi Iosif făceau călătoria atât ca să participe la această sărbătoare, cât şi ca să se înscrie, aceasta ar plasa naşterea lui Isus toamna. ”

    Nimeni nu ştie cu exactitate ziua în care S-a născut Isus, dar după toate probabilităţile El S-a născut între a doua jumătate a lunii septembrie şi prima jumătate a lunii octombrie, de Sărbătoarea Corturilor. Noi putem fi aproape siguri de aceasta pentru că lucrarea Sa pe pământ a durat trei ani şi jumătate, iar El a fost crucificat în ziua a paisprezecea a lunii Nisan, care corespunde cu luna aprilie în zilele noastre (vezi Ioan 19:31 şi Levitic 23:5). Dacă ne întoarcem înapoi trei ani şi jumătate în momentul în care Isus avea 30 de ani – atunci când El Şi-a început lucrarea Sa publică – ajungem undeva între lunile septembrie şi octombrie, adică luna Tishri din calendarul ebraic. Aceasta a fost cel mai probabil luna în care binecuvântatul nostru Domn a venit pe lume.

    Oricum, să ne amintim că nu data în care S-a născut Isus este importantă. Lucrul cu adevărat important, este că El S-a născut şi apoi a murit pentru păcatele noastre. Noi nu ne închinăm unui copil neajutorat culcat într-o iesle, ci noi ne închinăm lui Hristos cel înviat şi proslăvit care are toată puterea în cer şi pe pământ (vezi Matei 28:18).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s