Obiceiuri de nuntă la evrei (3)


3.  PERIOADA LOGODNEI

În cultura israelită, logodna era percepută cu totul diferit decât în prezent. Astăzi emfaza cade pe nuntă, dar în timpul Vechiului Testament rolul cel mai important îl avea logodna deoarece majoritatea tradiţiilor importante erau împlinite atunci.

O căsătorie începea cu negocieri, toate negocierile având loc înainte de logondă. În cadrul acesteia, se semna ceea ce fusese negociat precedent. De aceea, se poate spune că mariajul era privit atunci ca pe o afacere. De fapt, mireasa era aceea asupra căruia era pus preţul, după cum se va observa în continuare.

3.1. Preţul miresei

Atunci când un tată dorea să-şi căsătorească fiul sau un fiu îi cerea tatălui său să-i ia o anumită mireasă, cei doi trebuiau să meargă la familia tinerei pentru a se stabili preţul miresei, numit mohar. Termenul este întâlnit de trei ori în Biblie (Geneza 34:12, Exod 22:16, 1 Samuel 18:25). Acest preţ nu era unul fix, ci depindea de statutul social al celor două familii, de prosperitatea materială a celor două părţi şi de tatăl miresei care stabilea preţul ca urmare a faptului că îşi pierdea fiica. Scopul primordial al mohar-ului era acela de a o asigura pe viitoarea mireasă, în cazul în care ar fi rămas văduvă şi nu ar fi avut cu ce să-şi susţină familia.[1]

Câteva exemple de bărbaţi care au plătit mohar pentru soţiile lor au fost Iacov pentru Lea şi Rahela (Geneza 29:15-30), Otniel pentru fiica lui Caleb (Iosua 15:16) şi David pentru Mical (1 Împăraţi 18:21-27). În contemporaneitate, unele ţări din lumea a treia continuă să practice acest obicei arhaic.

3.2. Legământul

Termenul evreiesc pentru logodnă este Erusin sau Qiddusin, iar cuvântul ce face referire la contractul de căsătorie este Ketubah. Contractul de căsătorie sau Ketubah este omologul certificatului de căsătorie din prezent, diferenţa fiind că acest contract era realizat (evreieşte „tăiat”) după ce părinţii celor două părţi cădeau de comun acord cu termenii puşi de fiecare şi se stabilea data în care avea loc Erusin.[2] În Ketubah erau stipulate responsabilităţile soţului (cele ale soţiei nu erau menţionate pentru că erau considerate implicite), ele reprezentând un fel de „fişă a postului”. Mai mult de atât, erau menţionate şi măsurile ce trebuiau luate în diferite cazuri ipotetice precum divorţul sau adulterul, pentru a se şti de la bun început cum era împărţită averea. Odată negociate responsabilităţile soţului, aspectele financiare ale căsătoriei, şi cazurile ipotetice, se stabilea o zi pentru semnarea contractului în prezenţa a doi martori care nu erau rudă cu mirii, iar soţul era acela care trebuia să se ocupe de redactarea contractului.[3] O parte din cuvintele adresate soţiei erau:

Fii soţia mea conform Legii lui Moise şi Israel şi te voi sluji, onora, susţine în conformitate cu obiceiul bărbaţilor evrei care îşi slujesc, îşi onorează, îşi susţin şi îşi ţin soţiile credincioase. Îţi prezint darurile de căsătorie pentru soţie (suma este menţionată), care îţi aparţine ţie, în conformitate cu Legea lui Moise şi al lui Israel şi îţi voi oferi de asemenea mâncare, îmbrăcăminte şi cele necesare şi vom trăi ca soţ şi soţie după obiceiul universal.[4]

De asemenea, mirele îi promitea miresei că îi va pregăti o casă. Mirele îi mai putea adresa şi următoarele cuvinte ca şi promisiune:

În casa tatălui meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, ţi-aş fi spus. Eu mă duc să-ţi pregătesc un loc. Şi după ce mă voi duce şi îţi voi pregăti un loc, mă voi întoarce şi te voi lua cu mine, ca acolo unde sunt eu, să fii şi tu.

Desigur, cuvintele acestea sunt cuvintele Mântuitorului Hristos din Ioan 14:2-3, cel care este Mirele Bisericii. Această declaraţie face cu siguranţă aluzie la responsabilitatea mirelui de a pregăti o locuinţă miresei sale în casa tătălui său.

Membrii familiei se adunau, probabil, la casa miresei pentru a oficia Erusin. Acolo, tânărul îi oferea tinerei un pahar cu vin, ca simbol al ofertei lui. Dacă ea refuza să bea din pahar, cei doi nu mai semnau Ketubah, dar dacă amândoi beau vinul din acelaşi pahar (acest obicei reprezenta legământul în care urmau să intre de comun acord), atunci mirele îi oferea miresei o monedă sau o anumită sumă ca dar (în Evul Mediu moneda a fost înlocuită cu inelul de logodnă).[5]

3.3. Perioada logodnei

Odată cu oficierea logodnei, cei doi tineri intrau într-o perioadă de aşteptare. Aşa cum a fost menţionat, responsabilitatea mirelui era aceea de a construi o cameră în care să trăiască cei doi după căsătorie, iar camera era construită fie lângă casa tatălui său, fie deasupra acesteia. Logodna dura un an de zile, iar alteori se prelungea mai mult de atât, în funcţie de eficacitatea mirelui şi de pretenţiile tatălui, deoarece acesta era cel care hotăra când camera era gata ca cei doi să se poată muta în ea.[6]

Un alt aspect important al acestei perioade este că cei doi răspundeau în faţa legii ca şi când ar fi căsătoriţi, dar le era interzis să aibă relaţii sexuale până când nu era oficiată căsătoria, iar acest lucru se întâmpla numai după ce mirele îşi împlinea promisiunea.[7]


[1] Merril C. Tenney, Pictorial Encyclopedia of the Bible (Grand Rapids: The Zondervan Corporation, 1975-1976), articol de P. Trutza, 96.

[2] Francis Andersen şi David Noel Freedman, Hosea (New York: Doubleday Publishing, 1980), 280.

[3] http://bibleholidays.ratcliffs.net/Jewishwedding.pdf, 18 ianuarie 2010.

[4] Aaron Parry, The Complete Idiot’s Guide to the Talmud (Idianapolis: Pinguin Group, 2004), 76, http://books.google.ro/books, 18 ianuarie 2010.

[5] http://bibleholidays.ratcliffs.net/Jewishwedding.pdf, 18 ianuarie 2010.

[6] http://messianicfellowship.50webs.com/wedding.html, 19 ianuarie 2010.

[7] Clinton E. Arnold, Zondervan Illustrated Bible Backgrounds Commentary, Volume 1 (Grand Rapids: Zondervan, 2002), 11.

Publicitate
Acest articol a fost publicat în Diverse. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Obiceiuri de nuntă la evrei (3)

  1. abbu zice:

    D-le Cruceru, cu bucurie am gasit acest material.Valoros si ordonat.
    Ca atare va cer permisiunea de a folosi fragmente pe Softpedia -forum.
    Bineinteles cu specificare sursei.
    cu multumiri anticipate

    viorica

  2. vocea din pustie zice:

    Mireasa va stii. In ultimele momente… doar Tatal stie, dar si mirii vor afla. Asa cum si Noe a stiut. Vino Doamne, Amin!

  3. Marian zice:

    Cand se tineau nuntile la evrei? (in ce z a saptamanii)
    Multumesc !

  4. aurora zice:

    se dansa la nunta

  5. abbu zice:

    Stimate domn cu regret va spun ca nu ati inteles obiceiurile de nunta la evrei…..este si normal , nu apartineti, si nu sunteti in tema, nu ati casatorit si nu v-ati casatorit evreieste…..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s