Cântă îngerii?


Biblia spune că ei laudă, slăvesc, preamăresc, dar nu este aşa de clar dacă ei cântă sau nu. În acest post aş dori să privim la două texte din Vechiul şi Noul Testament pentru a studia cuvintele ce au în vedere lauda şi cântarea şi să vedem dacă îngerii pot cânta, după cum se spune. De exemplu: când auzim pe cineva cântând splendid obişnuim să spunem: „Cânţi ca un înger”. Eu aş spune să ne ferească Dumnezeu să ţipăm, pardon, să cântăm aşa🙂

Ori de câte ori întrebam o persoană dacă îngerii cântă, sărea ca un glonţ din puşcă şi îmi răspundea imediat (am avut aceeaşi reacţie când un profesor ne-a întrebat), deschizându-mi Biblia la Luca 2:13 „Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, LĂUDÂND pe Dumnezeu şi ZICÂND…”

Verbul tradus prin „a lăuda” este αἰνέω şi înseamnă chiar aceasta: a lăuda, a preamări, a proslăvi. Întrebarea este dacă poate fi tradus prin „a cânta”? În afara textului menţionat, verbul mai apare de opt ori în Noul Testament, de şapte ori fiind folosit de doctorul evanghelist: Luca 2:13, 20; 19:37; 24:53; Fapte 2:47; 3:8, 9; Romani 15:11; Apocalipsa 19:5. Iată două dintre versete şi o scurtă examinare:

Luca 24:53 „Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau (αἰνοῦντες) şi binecuvîntau pe Dumnezeu.” Cu siguranţă sensul este acela de a aduce mărire şi mulţumire lui Dumnezeu prin rugăciune şi prin părtăşia pe care o aveau împreună, nicidecum acela de a cânta. Mă îndoiesc de faptul că ucenicii cântau „tot timpul” în templu.  Nu cred că oamenii care veneau să se roage aveau chef să-l asculte pe Petru cum falsează. Mai ales fariseii.🙂

Fapte 2:47 „Ei lăudau (αἰνοῦντες) pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mîntuiţi.” Din nou, nu are sens dacă este tradus prin „a cânta”. Versetul reprezintă o descriere generală a atitudinii şi stării spirituale a ucenicilor.

Dacă verbul αἰνέω nu poate fi tradus prin „a cânta”, care cuvânt înseamnă atunci „a cânta”? În Noul Testament întâlnim trei verbe ce indică acţiunea de „a cânta”:

1. ψάλλω (Romani 15:9; 1 Cor 14:15; Efes. 5:19; Iacov 5:13)                                                     2. ᾄδω (Efes. 5:19; Col. 3:16; Apoc. 5:9, 14:3, 15:3)                                                                      3. ὑμνέω (Matei 26:30, Marcu 14:26, Fapte 16:25, Evrei 2:12).

Cel dintâi verb poate însemna 1.a cânta doar cu instrumentul, 2.a cânta cu vocea şi instrument, 3. a cânta doar cu vocea (găsiţi un studiu foarte bun despre istoria termenului AICI), iar de la acesta avem cuvintele „psalm, psaltire”.

Cel de-al doilea verb înseamnă „a cânta cu vocea”.  În română avem verbul „a adora” prin filiera latină (adorare), la rându-i fiind, probabil, (este o bănuire de-a mea, mă puteţi contrazice dacă nu-i aşa) un împrumut de la grecescul ᾄδω, însă sensul din latină este diferit.

Cel de-al treilea verb înseamnă „a cânta un imn sau o cântare religiosă”. În română am preluat cuvântul „imn” (engleză hymn).

Aşadar, Luca ar fi avut cel puţin trei variante pentru a spune despre îngeri că îi cântau lui Dumnezeu, dar nu foloseşte niciunul din aceste verbe. De ce oare? Poate pentru că nu cântau.

În Apocalipsa 5:9 ni se spune despre consilierii lui Dumnezeu, cei 24 de bătrâni, că îi cântau (ᾄδω) Domnului o cântare nouă. Apoi şi cei 144.000 cântau (ᾄδω) tot o cântare nouă în 14:3. Biruitorii fiarei cântau (ᾄδω) cântarea lui Moise (15:3). Toţi aceştia erau oameni ce au trăit cândva pe Pământ. Nici un înger sau vreo făptură a Cerului nu cântă în afară de oameni. Poate vă gândiţi că cele patru făpturi vii cântă împreună cu cei 24 de bătrâni în Apoc. 5:8-9, dar la un studiu atent se poate observa că doar cei 24 cântau. Cele patru făpturi vii spuneau (nu cântau): „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu (4:8).

Dacă îngerii nu cântă în Noul Testament, poate în Vechiul, am putea spune. Să ne uităm la textul care este folosit cel mai des pentru a susţine că serafimii cântă:

Isaia 6:3 (Serafimii) Strigau unul la altul şi ziceau: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul oştirilor…” Verbul קרא nu are sensul de a cânta, ci acela de a proclama, de a spune. În Septuaginta avem verbul κραζω.

Faptul că îngerii cântă cred că este doar un mit pe care noi îl credem şi ne face plăcere: „Mai frumos nici îngerii nu cântă ca acei din valea plângerii”. Au dreptate versurile cântării, oamenii cântă mai frumos decât îngerii pentru că ei nu ştiu să cânte.Isaia ar fi avut şi mai mulţi termeni în ebraică decât în greacă pentru a spune că serafimii îi cântau lui Dumnezeu şi totuşi nu o face. De ce? Poate că îngerii nu cântau, ci doar îl lăudau pe Creatorul, la fel cum o fac şi în Luca 2:13.

De ce este atât de important să ştim asta? Ca să putem vedea cum Dumnezeu l-a binecuvântat pe om cu darul cântatului. Acest cadou extraordinar nu a fost dat decât omului. Cu atât mai mult ar trebui să îl preţuim şi să ne bucurăm de el, ştiind aceasta.

Cerul nu răsună încă de cântece, dar va veni ziua când toţi oamenii ce au trecut prin valea plângerii, toţi aceia care au biruit fiara, vor cânta cele mai minunate şi plăcute cântări. Cei care şi-au spălat hainele în sângele Mielului sunt singurii ce au dreptul să facă să răsune sala tronului lui Dumnezeu cu melodii armonioase. Dacă Pământul a răsunat destul de plânsetele şi bocetele creştinilor, acea sală mare de sticlă, în centrul căreia se află marele tron alb, va răsuna curând numai de melodii pline de bucurie însoţite de lacrimi…dar lacrimi de fericire.

Acest articol a fost publicat în Curiozităţi biblice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Cântă îngerii?

  1. Radu Oprea spune:

    WOW, nu m-am asteptat la o asa interpretare ! foarte interesant.

  2. Stefan Teodor spune:

    Draga Beni
    Daca am inteles rationamentul tau, pentru ca textul din Luca folosește verbul λέγω (a preamări, a proslăvi.) și nu un alt verb, cum ar fi de exemplu, ᾄδω („cântă”) sau ὑμνέω (a canta imnuri), atunci rezultă că îngerii nu canta.
    Acest tip de raționament spune caci datorita lipsei unui termen/cuvânt, înseamnă, că conceptul ar fi absent. Aceasta teorie este foarte riscanta.
    De exemplu, nicaieri în Scriptură gasim cuvântul Trinitate, dar cu toate acestea, conceptul de Trinitate este o doctrină fundamentală a credinței creștine chiar daca termenul nu apare în nici un text al Scripturii
    In parabola fiului pierdut (a fiului mai mare ca sa fim corecti din punct de vedere exegetic) Luca 15 11-32, nu se foloseste verbul μετανοέω (pocainta) ni el sustantivo μετάνοια (“a se pocai”) dar cu toate acestea actiunea fiului mai mic, constituie un exemplu clar de pocainta
    Concentrandu-ne atentia doar pe un cuvânt fără a aborda contextul pentru a intelege textul, este ceea ce in teologie se numeste „miopie semantică”.
    În text, Luca folosește verbul αἰνέω (laudă), care apare numai 8 ori în NT, din care Luca folosește de 6 ori. Cu toate acestea, acest verb este folosit pe scară largă în traducerea greacă a Vechiului Testament.
    LXX traduce forma verbala Pi’el a verbului ebraic הָלַל halal (a lauda) un cuvant foarte folosit in psalmi. Ceea ce este interesent este ca in ebraica se foloseste halal in conexione cu אָמַר ’amar (a vorbi, a spune) pentru a se referi la continutul unui cantec:
    Şi cînd l-a văzut poporul, au lăudat [halal/αἰνέω] pe dumnezeul lor, zicînd [’amar/λέγω]: ,,Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe vrăjmaşul nostru, pe acela care ne pustiia ţara, şi ne înmulţea morţii.„ Judecatori 16 : 24
    Căci aşa vorbeşte Domnul: ,Strigaţi de bucurie asupra lui Iacov, chiuiţi de veselie în fruntea neamurilor! Înălţaţi-vă glasurile, cîntaţi laude [halal/αἰνέω],, şi ziceţi [’amar/λέγω]: ,Doamne, izbăveşte pe poporul Tău, pe rămăşiţa lui Israel! Ieremia 31 :7
    Apoi în învoire cu poporul, a numit nişte cîntăreţi cari, îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, şi mergînd înaintea oştirii, lăudau [halal/αἰνέω] pe Domnul şi ziceau [’amar/λέγω]: ,,Lăudaţi pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine în veac! 2Cronici 20 :21
    În aceste texte cuvantul „’amar/λέγω pur și simplu folosit pentru a introduce conținutul unui cântec.
    Este deficitar sa folosesti semnificatia unui verb foarte generic cum este λέγω, pentru a nega ca este vorba despre o melodie. De exemplu, este deficitar sa sustii: creștinii nu trebuie să cânte cântarile, ci doar sa le recite pentru că textul Efeseni 5:19 spune
    Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului
    Aici este folosit un verb sinonim al lui λέγω care este λαλέω ( a vorbi).
    Putem adăuga un alt pasaj care se referă la fiintele ceresti, și, în context se referă la o expresia muzicală:
    Cînd a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrîni s’au aruncat la pămînt înaintea Mielului, avînd fiecare cîte o alăută [κιθάραν], şi potire de aur, pline cu tămîie, cari sînt rugăciunile sfinţilor.
    Şi cîntau [ᾄδουσιν] o cîntare nouă, [ᾠδὴν], şi zicea [λέγοντες]: ,,Vrednic eşti tu să iei cartea şi să -i rupi peceţile: căci ai fost jungheat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sîngele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.
    Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, şi ei vor împărăţi pe pămînt!„
    M’am uitat, şi împrejurul scaunului de domnie, în jurul făpturilor vii şi în jurul bătrînilor am auzit glasul multor îngeri. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi mii de mii.
    Ei ziceau [λέγοντες] cu glas tare: ,,Vrednic este Mielul, care a fost jungheat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!„
    Şi pe toate făpturile, cari sînt în cer, pe pămînt, supt pămînt, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicînd: ,,A Celui ce şade pe scaunul de domnie, şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpînirea în vecii vecilor!„ Apoc 5 8 -13

    Cu toate acestea în opinia mea, nu putem nega faptul că îngerii au cântat în acea noapte lângă Betleem. Nici nu putem trage o concluzie asa de drastica ca ingerii nu canta.
    Ei canta. Si cerul intreg este plin de melodia fermecatoare a glasurilor lor :
    Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui

  3. Ema spune:

    Ezechiel 28:13 Stateai in Eden, gradina lui Dumnezeu, si erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonix, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu jasp, cu safir, cu rubin, cu smarald si cu aur; timpanele si flautele erau in slujba ta, pregatite pentru ziua cand ai fost facut.

    Daca ingerii nu ar fi cantat, de ce ar mai fi avut instrumente? Lucifer avea in slujba sa instrumentele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s