Amintiri tomnatice


Întrucât toamna a venit, mi-am adus aminte de una din activitățile mele preferate: culesul de nuci. Copil fiind, cartierele cutreieram pe o rază de un kilometru după orice fruct existent, începând cu zarzărele primăvara, apoi cu cireșele și vișinele vara după care urma sezonul meu favorit: tomnaticele nuci. Nu că eram înnebunit după gustul lor era prima motivație. Având un nuc foarte mare între două blocuri turn, era o adevărată competiție să punem mâna pe nuci.

Mari și mici, băgăcioși și copii mai retrași, pentru noi toți provocarea în sine era partea fascinantă. Fiecare era cu grupul lui, iar la sfârșit ne lăudam fiecare cu numărul de nuci adunate în ziua respectivă.

De urcat în copac nu prea aveam voie pentru că cei mai nu ne lăsau, iar când ne lăsau se asigurau că au cules ei tot ce poate fi cules ușor. Restul, pe crengile mărginașe sau în vârf. dată fiind situația, trebuia să căutăm orice metodă posibilă, cea mai la îndemână fiind crengile sau pietrele ce le puteam arunca. Varianta a doua era cam periculoasă așa că rămâneam la prima. Problema era că nu prea găseai crengi prin apropiere dat fiind numărul mare de jefuitori, așa că trebuia să cotrobăim pe unde putem. Uneori mai rupteam și crengi verzi din copaci. Ce să faci, n-aveam arme.

Verdele nucilor era atât de atractiv. Mirosul produs, nu. Culegeam nucile verzi și cu o răbdare migăloasă decojeam nucile de pielița amară. Motivele principale pentru care o făceam erau aventura și că mamei îi plăceau foarte mult nucile verzi. O tempora, o mores.

Lucrul ce m-a făcut să-mi amintesc de aceste întâmplări este negreala produsă de nuci. A început în această săptămână școala, iar eu nu aveam mâinile negre. Pe atunci era problema mea cea mai mare: cum scap de negreala de pe mâini pentru că nu pot să mă duc la școală astfel. Cel puțin mama așa îmi spunea, iar eu consideram ceva rușinos. Gândindu-mă acum râd de problema mea. Asta ar fi cea mai mică problemă acum, negreala de pe mâini.

Copilării… tomnatice

Acest articol a fost publicat în Întâmplări, Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s