Auschwitz: foto-jurnal de călătorie (1)


În primăvară am vizitat Polonia, prima destinație ca importanță fiind Auschwitz. În aceste câteva rânduri vreau să vă prezint impresiile mele alături de pozele făcute.

Auschwitz era un loc al speranței pentru cei deportați aici. Deținuții erau aduși din cele peste 1000 de ghetouri aflate în țările ocupate de germani. Din aceste cartiere evreiești (așa numeau nemții în actele scrise ghetourile) plecau spre Oświęcim (acesta este de fapt numele polonez al localității- Auschwitz este de fapt transliterarea în germană- și se pronunță AȘA) în principal evrei ce trăiau în condiții „sudaneze.” Credeau că pot scăpa din acel Iad și alegeau de bunăvoie să fie deportați. Li se promitea că acolo unde vor fi duși vor avea ocazia să muncească, să fie plătiți și să ducă un trai mai bun. Nădejde falsă.

Așadar, plecau punându-și toată speranța în noua țară în care urmau să ajungă, credeau că vor fi duși în noul Canaan. Mulți nu apucau să vadă „Canaanul.” Trăind pentru zile în șir în condiții mizere, nevoiți fiind ca excrementele umane să și le „depoziteze” pe podeaua ce reprezenta locuința lor pentru săptămâni, mureau pe capete în vagoane de mărimea aceasta.

Și totuși speranțele multora nu erau distruse nici de acest impediment. Continuau să speră că „dincolo” va fi mai bine. Porțile le erau deschise și erau primiți cu motto-ul ce le susținea nădejdea: „Arbeit macht frei” adică „munca vă face liberi.” probabil că Iosif era exemplul cel mai potrivit pentru ei. La fel ca și el, ajungeau la destinație sperând că vor putea atinge libertatea prin muncă. Nu trecea mult până când speranțele le erau  năruite. În acele momente realizau că au părăsit Sudanul pentru Somalia.

Erau mai puțin liberi decât în ghetouri, iar munca nu-i putea elibera. De aceea, 700 au încercat să evadeze de la Auschwitz I (imaginea cu „arbeit macht frei” este de acolo) din care 300 au reușit. Ceilalți 400 ce au fost prinși au sfârșit îmbrățișând acest perete

alături de ceilalți 70.000 care se estimează că au fost executați, pe lângă cei omorâți prin experimente precum fierberea în apă pentru a vedea temperatura până la care poate rezista o ființă umană sau injectarea substanțelor chimice în ochii copiilor pentru a se încerca schimbarea culorii ochilor. Moartea din cauze naturale era și ea o variantă întâlnită zilnic. Deasupra zidului de execuție veți găsi asta:

Și totuși, Auschwitz I a fost un țânc pe lângă Auschwitz II unde se aproximează că au murit 1.1 milioane de oameni.

De ce?

Pentru că Auschwitz I nu a fost conceput ca un lagăr de concentrare. Această zonă a slujit inițial armatei poloneze, fiind compusă din 16 barăci. După cucerirea Poloniei, Oświęcim a devenit Auschwitz, iar barăcile au fost folosite o improvizație, o jucărie în care erau realizate experimente malefice. Himmler a realizat că jucărioara lor este prea mică așa că Auschwitz II-Birkenau a fost construit începând cu octombrie 1941 pentru a decongestiona Auschwitz I.

Așa arătă barăcile „originale”:

Clădirile de la Auschwitz I au fost transformate în muzee în care au fost depozitate dovezile crimelor. De asemenea, câte o clădire a fost dată țărilor din care au fost deportate persoane, dându-li-se ocazia să amenajeze după bunul lor plac.

Va urma

Acest articol a fost publicat în imagini sugestive, Istorie, Poze și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Auschwitz: foto-jurnal de călătorie (1)

  1. Ioan C. spune:

    Sa speram ca asa vremuri n-o sa se mai intoarca!

  2. Pingback: În vizită la Auschwitz-Birkenau (2) | Beni Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s