Trichineloza – pe cât se poate de aproape de iad


Da, am avut-o și pe-asta. Este adevărat că pot fi subiectiv, dar am experimentat senzații asemănătoare cu acelea pe care le vor trăi oamenii în iad. Nici accidentul în urma căruia am avut 4 operații (am scris despre AICI) nu a fost la fel de groaznic. Am avut trichineloză la vârsta de 14 ani. Pentru cei curioși, iată o parte din trăirile mele:

Să ai viermi ce se plimbă prin mușchii scheletici și să-i simți cum își fac loc precum un burghiu în perete e cu adevărat înfricoșător de dureros. Când au poftă de un sejur în picioarele tale, simți cum pierzi controlul asupra membrului inferior „atacat” și dacă se întâmplă să aibă „program de lucru” în ambele picioare simultan te vor îngenunchea. Din cauza durerii nu vei putea să stai pe picioare.

Toate acestea se întâmplau la un an de la experiența în urma căreia am fost aproape să-mi pierd piciorul (poți citi AICI despre asta). Pot spune că eram obișnuit cu durerea, însă durerea provocată de acești viermi era cu mult mai groaznică pentru că era treptată și măcinătoare. Aceste larve sunt foarte răbdătoare, nu dau tot ce au mai bun dintr-o dată ca o placă de azbociment ce îți taie călcâiul. Asta este „arma” lor: durerea constantă, neîntreruptă.

Ceea ce vă prezint se întâmplă abia în prima săptămână de viață a paraziților în noua lor locuință. Slavă Domnului că mama și-a dat seama de ce este vorba la o săptămână de la parazitare (de vină au fost niște cârnați primiți) și am fost diagnosticați foarte repede pentru a începe tratamentul. Pericolul ce ne păștea era ca larvele să se închisteze în mușchi. Acest lucru ar fi cauzat infecții intramusculare greu de tratat însă nu s-a ajuns aici prin mila Domnului.

Oare cum puteau trăi oamenii luni și ani de zile cu acest parazit în corpul lor până mureau? Larvele de care vorbim au fost descoperite abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, probabil că tratamentul în același secol.

De ce spun că iadul provoacă dureri asemănătoare cu trichineloza? Marcu 9:47-48 ne spune că „viermele nu doarme” în iad. Unii teologi sunt de părere că în iad nu va exista durere fizică. Texte precum cel enumerat anterior și Luca 16:19-31 (bogatul și Lazăr) mă fac să cred că este vorba și de durere fizică. Faptul că bogatul cere apă este o dovadă a durerii trupești. Cred că este vorba de mai mult decât un simplu antropomorfism.

Subiectiv, aș spune că trichineloza este cea mai apropiată imitație a viermilor, una palidă însă, ce vor parazita trupurile celor ce vor ajunge în iad. Celălalt ingredient valabil este focul. Pe acesta l-am experimentat cu toții, dar și durerile acestuia sunt palide întrucât moartea survine după câteva minute de ardere intensă a trupului.

Se cunoaște că durerea are efectul de a speria oamenii. Eu nu doresc să vă sperii, ci doar vreau să vă arăt ce Dumnezeu minunat avem care într-adevăr are milă de noi și ne dă oportunitatea de a fi mântuiți. Vă doresc să ajungeți pe cât se poate de aproape de Dumnezeu pe acest pământ pentru a fi cât se poate de departe de iad.

Acest articol a fost publicat în Întâmplări și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Trichineloza – pe cât se poate de aproape de iad

  1. Ioan C. spune:

    Interesant cum stiu Martorii sa rastalmaceasca versetelele indicate mai sus.

    • Ioan C. spune:

      Da tot nu mi-ati raspuns ce parere aveti despre http://ortho-logia.com/?p=128#comment-1375

      • O s-o fac acum și sper că mă veți privi bine intenționat și nicidecum polemic:

        în punctele 1 și 2 cădem de acord, pasajele despre Sfânta Treime și poziția lui Isus ca Mesia sunt clare.

        3.despre fapte bune

        Nu pentru că sunt baptist cred că mântuirea este doar prin har și credință, ci datorită Scripturii. Înainte de a da versetele trebuie să specific faptul că faptele sunt foarte importante. Ele reprezintă dovada mântuirii, iar fără roade pomul nu poate fi bun. Noi nu facem fapte bune pentru a fi mântuiți, ci facem fapte bune pentru că am fost mântuiți. Asta este diferența. Iată câteva versete:

        Efeseni 2:8-9: Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință, și aceasta nu vine de la voici este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte ca să nu se laude nimeni.

        Tit 3:5: El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănirea, ci pentru îndurarea Lui prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt. Nu cred că poate exista verset mai clar.

        Pocăința vine prima, iar apoi roada:

        Luca 3:8: Faceți dar roade vrednice de pocăința voastră.

        Faptele sunt importante, nu negăm asta, dar nu ele ne mântuie. Dacă mântuirea ar putea fi căpătată prin faptele noastre, atunci Dumnezeu nu ar mai fi avut nevoie să-l trimită pe Hristos ca să moară pentru păcatele noastre. Prin mântuire primim o sfințenie pozițională pe care nu o putem atinge prin forțele proprii, acest standard fiind desăvârșirea, perfecțiunea. Prin trăirea noastră luptăm să ajungem la nivelul acestui standard imposibil. Și totuși rămâne standardul nostru. Romani 6 discută problema, iar 6:22 arată că sfințirea (faptele bune) este rodul mântuirii: Dar acum, odată ce ați fost izbăviți de păcat și v-ați făcut robi ai lui Dumnezeu, aveți ca rod sfințirea, iar ca sfârșit viața veșnică.

        Concluzia; suntem mântuiți de Dumnezeu în primul și în primul rând prin harul său, prin credință, iar faptele sunt rezultatul mântuirii. Da, oamenii pot imita faptele bune și fără să fie mântuiți, dar Dumnezeu este cel care știe cine este și cine nu este mântuit.
        Aștept opinia dumneavoastră și argumentele biblice. Celelalte le vom discuta ulterior, momentan cred că ajunge un singur punct, avem destulă mâncare de mestecat.

  2. Ioan C. spune:

    Bine, domnu’ Beniamin, dumneavoastra ati vrut, deci poftim: http://ortho-logia.com/?p=128#comment-1372

  3. Ioan C. spune:

    Punctul 14 din Indrumar!

    • Dacă o persoană are pocăința, crede în Iisus Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, dar nu are timp să mai facă faptele înseamnă că nu mai este mântuit? Evident că nu, tâlharul este un exemplu. Faptele dovesc viața din credință. În privința asta dacă am pune fraza astfel am fi de acord: dacă n-am faptele, nu sunt mântuit. Dacă am pocăința autentică și credința în Isus Hristos că este Fiul lui Dumnezeu și am și faptele, atunci ele sunt dovada că sunt mântuit. Dacă nu le am, înseamnă că nu sunt mânuit. Totuși, este posibil să le am și tot să nu fiu mântuit. Un exemplu ar fi unii călugări budiști care trăiesc o viață evlavioasă am zice noi, abstinență sexuală, nu vorbesc de rău, cu alte cuvinte respectă legea. Înseamnă că sunt mântuiți? Nu.

  4. Ana spune:

    Buna ziua

    am suferit de aceasta boala ani, nestiind ce ma mananca pe dinauntru. Este groaznica….am facut urmatoarele: conjuctivita, zona zoster, lupus, dureri abdominale, insuficienta renala, insuficienta cardiaca si Maica Domnului m-a ajutat ….a 2-a zi dupa 15 august am eliminat un vieme lung de 13 cm cu casa lui…isi face casa ca broasca testoasa numai ca un tub transparent din calciu …m-am speriat f rau si va trimite-am si poza ! Oameni buni care aveti probleme cu rinichii …nisip…nu aveti larvele de trichila care se calcifica si va nenorocesc organele interne ! mie mi-au dat tratament pentru rinichi…in loc sa dea si pentru eliminarea viermelui care face peste 1.500 de larve care raman active! Va doresc intelepciune, sanatate, Craciun Fericit …Nu mancati carne nefiarta f f bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s