Inteligibilitatea vorbirii în limbi – informații preliminare (1)


În următoarele zile aș dori să privim la un subiect controversat: vorbirea în limbi. Am studiat comentariile unor oameni de calibru precum Gordon Fee, Anthony Thiselton, John MacArthur și cred că merită să vă prezint câteva dintre concluziile mele. Îmi doresc din toată inima să avem parte de dialog și nu de polemică inutilă. Tema trebuie studiată dat fiind contextul de care suntem străjuiți și nu numai. Ca unul care am avut de aface cu problemele vorbirii în limbi și ca unul care va intra în lucrare, doresc să lămurim împreună aspecte importante cu privire la această controversă. Articolele vor fi o împletire între cercetarea făcută în sesiune și completări ulterioare.

Voi încerca să prezint câteva pasaje și teme controversate din 1 Corinteni 14 printre care inteligibilitatea vorbirii în limbi în adunare, destinatarul vorbirii în limbi (Dumnezeu sau oamenii) și altele. De asemenea, voi prezenta și două posibile ipoteze privitoare la felul în care corintenii vorbeau în limbi.

Mai întâi de toate, trebuie să cădem de acord cu faptul că Pavel pledează pentru inteligibilitatea vorbirii în adunarea publică. Asupra acestui punct, nu există prea multe discrepanțe în mediul academic. La ce mă refer când spun inteligibilitate?

Când vorbim de inteligibilitatea vorbirii în limbi, aceasta poate fi înțeleasă la două nivele: raționalitatea vorbirii intrisec sau altfel spus dacă limba are un sistem gramatical în care există logică. Cel de-al doilea nivel este percepția ascultătorului asupra limbii auzite; cu alte cuvinte, inteligibilitatea vorbirii depinde de ascultător dacă sunt realizate conexiunile logice în cortexul cerebral.

De ce am ales această tema? Ei bine, Gordon Fee a fost cel care m-a îndreptat înspre acest subiect.

Subiectul major, darurile Duhului, este deschis în 1 Corinteni 12, iar Pavel își construiește argumentul treptat. Iată cum descrie Fee progresia raționamentelor pauline:

Secțiunea începe cu o adresare generală (capitolul 12), iar mai apoi este urmată de un interludiu teologic (capitolul 13) și un răspuns adresat în mod specific problemei adresate (capitolul 14). Din moment ce pe baza acestui șablon structural este construit pentru a răspunde prin corectivele specifice din capitolul 14, este normal să ne începem analiza de acolo. Acest argument este compus din două părți: (1) De la versetele 1-25, Pavel realizează un contrast între limbi (vorbirea neinteligibilă) și profeția (vorbirea inteligibilă inspirată),  argumentând pentru nevoia absolută a inteligibilității în adunare.[1]

Disputele în interpretarea textului se dau în jurul inteligibilității sau non-inteligibilității vorbirii în limbi. Pentru a înțelege și intepretarea conform căreia limbile despre care vorbește Pavel sunt lipsite de inteligibilitate, iată un citat ce rezumă foarte clar conflictul asupra interpretării adecvate:

Expresia [a vorbi în limbi]  nu indică o limbă străină, ci arată spre o limbă dată de către Duhul Sfânt, oricare are fi sunetele emise. „A vorbi” presupune în acest context că sunetele sunt mai importante decât conținutul.[2]

Nu doar Fee vede în 1 Corinteni 14 ca și temă susținerea inteligibilității vorbirii în limbi, ci și renumitul erudit Thiselton, acesta interpretând 14:2 astfel:

Deși λαλεω și ακουω sunt de obicei traduse cu sensul specific de a vorbi și a auzi, problema în aceste versete se reflectă, în mod clar, asupra comunicării inteligibile și a comunicării eficate dintre vorbitori și ascultători.[3]

Un alt aspect subliniat de Fee este structura argumentației pauline.

Fee identifică următoarea structură chiastică în argumentația lui Pavel:[4]

12:31  Umblați după τὰ χαρίσματα  A

Dar vă voi arăta o cale nespus mai bună  B

13        Descrierea dragostei                               C

14:1    Urmăriți dragostea                           B’

Umblați după τὰ πνευματικά            A’

(Scuzați dezordinea din chiasm. Nu știu de ce nu o publică așa cum e scrisă.)

Trecând peste informațiile generale, în continuare aș vrea să privim la ipotezele cu privire la vorbirea în limbi a corintenilor.

În privința necesității traducerii, Adam Clarke susține inteligibilitatea vorbirii în limbi și spune că era foarte probabil ca în biserica din Corint să se citească pasaje din Vechiul Testament în limba ebraică, copiind tradiția sinagogală.[5] Faptul că nu exista un traducător făcea citirea textului vetero-testamentar inutilă și lipsită de pragmatism. Așadar, scenariul acesta este plauzibil și indică despre vorbirea în limbi ca ar fi având o structură gramaticală, deci prezența inteligibilității.

În lipsa unui traducător, apostolul le cere corintenilor ca mai bine să spună cinci cuvinte înțelese ca să îi poată învăța și pe alții decât să spună zece mii de cuvinte în altă limbă, dar care nu aduc niciun rod (1 Cor 14:19). O altă implicație este că apostolul nu le cere corintenilor să înceteze citirea textelor sacre în particular, ci doar în biserică. Astfel, aceasta este o practică des întâlnită în mediul academic, dar care nu este acuzată de apostol atât timp cât nu este realizată la serviciile congregaționale de închinare. Chiar și în acest caz, studenții caută dezvoltarea unei deprinderi încă necunoscută pentru a avea parte de zidire prin folosirea conexiunilor logice din creier ca urmare a învățării limbii în cauză.

MacArthur oferă și el un răspuns inovativ și propune că Pavel ar face aluzie la religia misterelor prin faptul că utilizează substantivul μυστήριον.[6] Autorul continuă și specifică următoarele despre interpretarea numelui divin τῷ Θεῷ din 14:2:

Cred că o traducere mai bună, totuși, este „un dumnezeu”. În limba greacă nu este prezent articolul definit, astfel de construcții lipsite de acord traducându-se, de obicei, cu articol nedefinit (vezi Faptele Apostolilor  17:23, unde aceeași formă a lui θεω (zeu) este folosită pentru a se referi la „un dumnezeu necunoscut”).[7]

John MacArthur prezintă obiceiurile cultice ale vremii, obiceiuri ce erau răspândite chiar în Corint, astfel:

Extazia (gr. εκστασια, un termen nefolosit în Scriptură) era considerată a fi o comuniune supranaturală, senzuală cu divinitatea. Prin incantări hipnotico-frenetice și ceremonii în care închinătorii experimentau sentimente euforice semiconștiente de unire cu zeul sau zeița. Deseori, ceremonia era precedată de veghere și postire și includea îmbătare (Efeseni 5:18). Contemplarea obiectelor sacre, dansurilor amețitoare, tămâii înmiresmate, incantărilor și a altor stimuli psihici și psihologici, erau folosiți în mod obișnuit pentru a induce starea de extaz, aceasta experimentându-se sub forma transei extracorporale sau a origiilor sexuale nelimitate.[8]

Așadar, MacArthur susține că înțelegerea greșită a vorbirii în limbi era cauzată de cultele misterelor.[9] Influența religiei pitiene (sau delfică) și cea din templele lui Dionysos și a lui Apollo a fost cauza abordării într-un mod asemănător a vorbirii în limbi cu religiile misterelor, adică prin vorbirea extatică.[10] De fapt, corintenii i se închinau lui Dionysos încă din secolul al IV-lea î. Hr., cultul acestuia având influență în Corint și în perioada apostolului Pavel din moment ce se amintește de religia dionisiacă și în perioada lui Plutarh (46-120 d.Hr.).[11]

Ambele scenarii sunt posibile. Templul lui Apollo încă mai stă (parțial) în picioare și astăzi în Corint (dacă aveți ocazia să-l vizitați, merită, vă spun din experiență), iar existența unei comunități sinagogale este dovedită de Fapte 18. Că această comunitate se adună în casă este altă problemă, important este că exista. Specific acest lucru pentru că Oster menționează că οιχια (Fapte 18:7) ar sprijini ipoteza existenței singogii într-o casă. [12]

Personal, nu văd atât de clară aluzia la religia misterelor în text, dar tot ce se poate. Deoarece nu putem cunoaște realitatea din spatele textului trebuie să privim la text pentru că acesta poate desluși nelămuririle nemălurite.

Va urma


[1] Gordon D. Fee, The First Epistle to the Corinthians (Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Publishing Company, 1993), 571.

[2] F.W. Groshiede, The First Epistle to the Corinthians (Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Publishing Company, 1984), 317.

[3] Anthony Thiselton, The First Epistle to the Corinthians (Grand Rapids: William B. Eerdmans Publishing, 2000), 1084.

[4] Fee, The First Epistle, 654.

[5] Adam Clarke, The New Testament of our Lord And Savior Jesus Christ (Philadephia: Thomas, Cowperthwait & Co., 1838), 144.

[6] John MacArthur, 1 Corinthians (Chicago:  Moody Press, 1984), 371-372.

[7] MacArthur, 1 Corinthians, 372.

[8] John MacArthur, 1 Corinthians (Chicago:  Moody Press, 1984), 280.

[9]H. Wayne House, „Tongues and the Mystery Religions of Corinth,” Vital New Testament Issues: Examining New Testament Pages and Problems, 132, ed. Roy B. Zuck, Grand Rapids: Kregel Publication, 1996.

[10] Alex T. Cheung, Idol Food in Corinth: Jewish Background and Pauline Legacy(Sheffield: Sheffield Academic Press, 1999), 120.

[11] H. Wayne House, „Tongues and the Mystery Religions of Corinth,” Vital New Testament Issues: Examining New Testament Pages and Problems, 136, ed. Roy B. Zuck, Grand Rapids: Kregel Publication, 1996.

[12] B. J. Oropeza, Paul and Apostasy (Tubingen: Gulde-Druck, 2000), 70.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Inteligibilitatea vorbirii în limbi – informații preliminare (1)

  1. Un pacatos spune:

    Articol interesant, subiectul dificil!

  2. Pingback: Inteligibilitatea vorbirii în limbi (2) | Beni Cruceru

  3. horvathliviu spune:

    Salut Beni,

    despre

    „Personal, nu văd atât de clară aluzia la religia misterelor în text, dar tot ce se poate. Deoarece nu putem cunoaște realitatea din spatele textului trebuie să privim la text pentru că acesta poate desluși nelămuririle nemălurite.”

    Cum ai afirmat ca sectiunea incepe cu capitolul 12, putem vedea in :

    „..pe cand erati pagani , va duceati la idolii cei muti ca si cum erati manati” 1:2. o lamurire, o aluzie la religia misterelor?

    • E cu siguranță o aluzie la religia păgână, dar nu putem spune clar că e vorba de religia misterelor. Faptul că referirea la idoli cuprinde și templele în care religia misterelor era în floare (Apolo și Dionis) e o certitudine, cu siguranță, pentru că Pavel generalizează în acest verset, vorbind de totalitatea religiilor păgâne.
      MacArthur susține că aluzia e în 14:2. Deși este plauzibil, nu există agumente foarte puternice pentru a susține acest lucru, motiv pentru care am specificat că nu văd aluzia atât de clară. Pentru mine textul a devenit mult mai clar după eseurile pe care le-am scris. Am încercat să formez o argumentație cât mai obiectivă deși poate voi fi acuzat că sunt subiectiv dat fiind contextul teologic și congregațional din care provin. Dar ce să faci, nici Gordon Fee cu toate școlile lui teologice nu se desprinde de contextul în care a crescut.
      Doar ca și părere, aș vrea să știu dacă ți se pare că sunt subiectiv și dacă ți se par neîndreptățite și trase de păr unele argumente?

  4. horvathliviu spune:

    Beni toti suntem subiectivi, conteaza gradulul de subiectivitate; si mi se pare o prostie sa nu iti indrepti parerile daca un altul e mai aproape de adevar. O si mai mare prostie e sa sporovaiesti fara sa sti despre ce e vorba, fara sa fi citit ceva despre, din autorii vizati.
    Imi place abordarea ta, am si eu autorii in bibloteca, si am sa intervin cu comentarii.
    God bless. Esti si tu subiectiv, insa citibil🙂

    • Thiselton a făcut o muncă extraordinară. 1500 de pagini și o grămadă de comentarii bune și mai puțin bune la care face referință. L-am găsit ca fiind comentariul nr. 1 într-un top pe corinteni.
      Apropos, pe lângă faptul că ești un asistent bun ești și unul citit în ale teologie. Am citit o parte din citatele de pe blogul tău. Chiar mi-aș dori să fiu tratat la spital de cineva ca tine, aș avea cu cine să mai schimb o vorbă în ale teologiei🙂

  5. horvathliviu spune:

    La noi la spital m-am „inrolat” ca intr-o legiune straina. In prima zi am asistat 3 decese, si in 3 ani , aproape 300, de nu 400, nu le-am mai tinut numarul.

    M-am indragostit de teologie acu 7-8 ani, de atunci am citit din toti clasicii teologiei, sunt familiarizat cu teologia evanghelica, liberala, si de cativa ani citesc teologie rasariteana si Sfintii Patrinti, care imi lipseau.

    Pot vorbi cu oricine despre Dumnezeu, toti ma asculta, si toti sunt deschisi. Suntem intr-o atmosfera de razboi. Toti se gandesc la moarte, la cele vesnice.

    • Am observat că citești teologie răsăriteană. Pot spune că și mie îmi lipsește lectura aceasta. Momentan îmi recuperez beletristica pierdută în copilărie. Diferența dintre generația mea și cea cu 10 + mai mare ca mine este că ei (voi) ați folosit cărțile ca și entertainment, noi nu. Și bine v-a prins. E bine când cititul ajunge „divertisment”.
      Doar de curiozitate (dacă nu te superi), la ce biserică mergi?

  6. horvathliviu spune:

    Sa ne rugam pentru batranul Gordon Fee. Am inteles ca vrea sa-si revizuiasca comentariul pe Corinteni, insa a fost diagnosticat recent cu boala Alzheimer.
    Bunul Dumnezeu sa se indure de el!

    • Da, știu. Nu-i rău comentariul lui, sunt câteva aspecte asupra cărora nu cad de acord cu el pe 1 cor 14. În rest, nu prea am ce să reproșez.
      Sunt curios în ce va consta revizuirea lui dacă va reuși să o facă. Totuși comentariul are aproape 25 de ani. Dacă-mi aduc aminte bine, e din 1987.

  7. horvathliviu spune:

    Un sfat Beni, de la un impatimit de carti. Cumpara-ti un Kindle 3, si economisesti o gramada de bani care o sa-i dai pt carti. Si salvezi copacii! Vezi ca in Narnia asa a inceput razboiul, ai’ de culoare neagra taiau copacii, si sufletul lor[a copacilor] i-a parat Regelui.🙂 Citesc de la 16 ani, si de atunci intr-un ritm nebunatic. Am citit beletristica si mai citesc. M-am oprit sa citesc un an, cand eram la penticostali(o bisericuta la tara) , erau oarecum anticultura. M-au speriat ca-mi pierd mantuirea, daca fug dupa ale lumii.M-a lecuit Steihardt, care zicea ca il vede pe Dumnezeu si intr-un romana fara sfarsit ca In cautarea Timpului Pierdut, in care cuvantul Dumnezeu nu e scris! Fascinant , mi-am zis.
    Acu mai mult ma duc la o biserica penticostala unde merge sotia, insa eu si ea ne-am casatorit la o bisericuta ortodoxa din Cluj. E minunat , imi place liturghia, spovedania(care am uitat-o la evanghelicii). Todeauna „imi rezolvam” problemele inainte de Cina. La ce bun sp[ovedania inaintea oamenilor?
    Aici am redescoperit-o! E complex crestinismul. Ma misc intre evanghelici si rasariteni, nu-mi plac fanaticii 🙂

    • M-am apucat de timpul pierdut acum trei săptămâni, dar nu m-a prins. Am citit vreo 20 de pagini și l-am lăsat. M-am apucat de bâlciul deșertăciunilor și narațiunea m-a prins. O să mă întorc într-o zi și la proust🙂
      Mulțumesc de sfat. Mi-aș dori să dispun de mai multe fonduri pentru cărți. Kindle, lăudatul kindle, încă n-am pus mâna pe el.

  8. horvathliviu spune:

    Daca vrei sa ti iei Kindle 3 iati de la ebogus .Aduc cu 100 de lei mai ieftin decat cei de la emag. L-am cumparat cu 600, 6- 7 carti bune.

  9. horvathliviu spune:

    Beni am vazut ca nu ai cartea lui Don Carson, Showing the Spirit, da mi adresa de mail sa ti o trimit in PDF.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s