Când ești bolnav de lepră, banii nu au valoare (3)


Ajungând în Addis Abeba, cei trei se întâlnesc cu doctorul Mesztelat. Intrând în discuție cu ei, ea îi întreabă dacă s-au gândit serios la riscurile călătoriei.

-Desigur, răspunse Agnes. Acum zece ani am fost acolo și nu am avut nimic. Vom avea grijă. Tocmai le povesteam băieților că nu ne-a fost deloc ușor cu 2 800 de leproși.

-7 000.

-Ce 7 000?

-Sunt deja 7 000.

Trecând prin diverse peripeții, ei ajung în apropierea leprozerie, fiind lăsați de șofer de capul lor. În fața acestei situații, Csaba îl întreabă pe Tvrtko speriat:

-Ia spune-mi, ce părere ai, suntem noi întregi la minte?

-Viața este plină de asemenea întrebări încuietoare, îi răspunse jurnalistul maghiar.

Curând sunt conduși în tabără, fiind întâmpinați de un medic. Acesta era un bolnav tratat ce era unul din îngrijitorii bolnavilor. Au fost ajutați la cărarea bagajelor de un băiat despre care doctorul le explică:

-A trăit în pădure, în sălbăticie, părinții l-au gonit de-acasă. S-a molipsit de lepră, soldați l-au adus aici de lângă Bulki.

 

A doua zi, Mahmus, băiatul ce i-a ajutat îi vizită imediat ce se treziră. Cerându-i ajutorul pentru a cunoaște tabăra, Tvrtko spune că o să-i plătească serviciile.

-Mie să nu-mi plătiți.

-Nu? De ce nu?

-Pentru că oricum nu am ce să fac aici cu banii. Mânacarea sosește cu camionul, hainele sunt aduse tot de armată, ce să fac eu cu banii?

-Ai putea să-i trimiți acasă la părinți.

-Eu nu am părinți. Nu am pe nimeni. Când am fost copil, părinții m-au aruncat în stradă. Am avut un unchi, dar el a murit când am început facultatea?

-Facultatea?

-Anul trecut. Cu ajutorul statului. Mulțumită lui Zenawi. Necazul este că acolo m-am molipsit de lepră.

-La facultate?

-Da, sigur. Acolo sunt mai mulți bolnavi decât aici în colonie.

În curte apar soldați înarmați, iar curioșii se împrăștie.

-De aceea, pune bine acești bănuți, îi zic eu și scot o bancnotă din buzunar, dar mă refuză. Vei găsi tu pe ce să-i cheltuiești, după ce părăsești conlonia.

-Nu voi mai pleca de aici niciodată.

-Cum adică?

-De aici voi ajunge în sectorul doi și apoi… poate chiar și în trei. Între oamenii fără față.

-Între cine?

-Așa sunt numiți cei a căror față a fost mâncată de lepră. Acolo în trei. Acela este sfârșitul. Bani?! Nu au nicio valoare. Avuție, pământ, casă… nu asta este fericirea. Am vrut doar să mă vindece cineva. Asta mi-am dorit din suflet. Dar acum știu că am sperat în van.

(…)

Între stele lui Dumnezeu voi găsi poate salvarea, continuă băiatul. Dacă nu aici, pe pământ, măcar acolo sus, la El. Acolo îmi va fi bine. Ne va fi bine.

-Ai putea să pleci de aici. Atunci te-ai putea însănătoși cu siguranță.

-Da? Și unde să mă duc?

-Să zicem la Abeba. Am acolo o cunoștință, aș putea să-i vorbesc despre tine și poate te va ajuta.

Vin din Abeba. Săptămâni întregi au încercat să mă vindece. Nu cred în medici…

 

Acest articol a fost publicat în Șocant. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Când ești bolnav de lepră, banii nu au valoare (3)

  1. Pingback: Imagini șocante cu leproșii fără față și membre din Etiopia | Beni Cruceru

  2. Pingback: Călătorie în infernul celei mai mari leprozerii din lume (1) | Beni Cruceru

  3. tole spune:

    fereasca dumnezeu pe toata lumea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s