Originea Noului Testament în forma actuală. Textus receptus primit de la Erasmus


Prin seria de posturi pe originea Scripturii nu vreau să dărâm credinţa nimănui. Cred în continuare în ineranţa Cuvântului lui Dumnezeu, dar este de datoria noastră să cercetăm dacă am primit-o în forma corectă sau nu.

Forma în care avem Scriptura astăzi este numită textus receptus. Numele înseamnă „textul primit” şi a fost folosit prima oară de elzevirii din Leyden în 1633 când a scris un prolog ediţiei sale a Bibliei. De fapt, el a folosit fraza textum ergo habes, nunc ab omnibus receptum (aşa că aveţi textul primit de toţi) care a dus la crearea bine cunoscutei fraze textus receptus.

Primul ce a promovat forma actuală a textului Noului Testament a fost filologul olandez Desiderius Erasmus din Roterdam. În 1512 a terminat editarea Noului Testament într-o latină contemporană. Mai apoi a urmat editarea Noului Testament în greacă. Cele mai notabile ediţii ale Noului Testament în greacă au fost realizate de Erasmus (5 ediţii: 1516, 1519, 1522, 1527, 1535), Robert Estienne cunoscut ca şi Robertus Stephanus (4 ediţii: 1546, 1549, 1550, 1551), Theodor de Beza (9 editţii între 1565 şi 1604), şi elzevirii (3 ediţii: 1624,1633, 1641). Cu foarte mici excepţii, reeditările realizate după prima ediţie a lui Erasmus sunt uniforme, introducând modificări minore.

O dovadă a faptului că toate aceste ediţii sunt uniforme poate fi descoperită în promovarea variante greşite. În Apocalipsa 22:19, manuscrisele greceşti folosesc în unanimitate „pomul vieţii” în loc de „cartea vieţii” folosită de Erasmus şi de editorii ulteriori. Problema umanistului olandez a fost că a folosit doar 6 manuscrise care nu cuprindeau nici măcar tot Noul Testament. Din manuscrisele deţinute, unul singur conţinea Apocalipsa, iar din acea copie lipseau ultimele versete. Pentru că textul lipsea, ca orice bun apusean, Erasmus a apelat la o copie a Vulgatei, traducerea latină a Bibliei terminată de Ieronim în 405.

Textul lui Erasmus merge pe linia manuscriselor bizantine care aveau o majoritate covârşitoare. Problema este că acestea au câştigat această majoritate abia în jurul anului 1000 d. Hr, manuscrisele alexandrine fiind cele ce deţinuseră majoritatea până atunci. În perioada lui Erasmus, proporţia manuscriselor bizantine în comporaţie cu cele alexandrine era de 10:1! De aceea, s-a urmat textul bizantin.

Despre Codex Alexandrinus vom vorbi mai mult în viitor.

Cel mai important este să reţinem că diferenţele sunt minuscule în ce priveşte Noul Testament şi nu micşorează în niciun fel revelaţia despre mântuire. Asupra Noului Testament există puţine îndoieli şi variante ce se contrazică aşa că putem avea încredere deplină. Erorile celei de sus pot fi uşor identificate şi nu schimbă cu nimic a noastră credinţă

După cum vom vedea, marile probleme se ridică în privinţa Vechiului Testament şi pentru aceasta în postul anterior am vrut să evidenţiez importanţa Septuagintei.

Vor urma…

Acest articol a fost publicat în Manuscrise. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Originea Noului Testament în forma actuală. Textus receptus primit de la Erasmus

  1. alexghita spune:

    Am auzit ca Erasmus dormea cu NT in greaca sub perna. Nu stiu cat de adevarat e, dar nu m-ar mira. Crezi ca iluminismul a jucat un rol important in cazul lui Erasmus si a intorcerii acestuia spre originea Bibliei ?

  2. Poate e doar un mit.
    Adevărul este că latina ocupa un loc la fel de important ca și limba greacă (cel puțin). NU cred că traducerea folosită a fost neapărat problema ce mai degrabă întoarcerea spre importanța Scripturii și doar a Scripturii, adică Sola Scriptura.
    Inventarea tiparului lui Gutenberg în jurul anului 1440 a dus la înflorirea renascentismului din multe puncte de vedere. Așadar, în perioada lui Erasmus nu se poate vb de iluminism. Acesta caracterizează secolele XVII-XIX.
    Cred că Dumnezeu s-a folosit chiar și de descoperirile tehnologice pentru a întoarce oamenii la Cuvântul Său și în acest proces s-a folosit și de Luther, de Erasmus și de alții care nu sunt la fel de cunoscuți ca ei.

  3. Tim Dubhy spune:

    mai aparte o parte a doua (lui „va urma”)??
    ma intereseaza si detalii despre masoreti, daca ai…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s