Pavel: creştinul prins între limba greacă şi gândirea ebraică


Textul studiat anterior este 2 Corinteni 4:17. Am studiat acest verset pentru prima oară în liceu, iar anul acesta am realizat cât de evreu a fost Pavel prin prisma acestui verset. Prea mult gândim despre el ca fiind apostolul neamurilor, cel care a vorbit greceşte. Ei bine, a vorbit greceşte, dar a gândit, a trăit, a simţit ca un evreu. În textul nostru avem o omonimie clară dacă privim textul prin prisma limbii evreieşti. Termenii βάρος δόξης-„greutate” şi „slavă” sunt unul şi acelaşi cuvânt în ebraică:  כבד- cavod. Poate fi atât verb- a fi greu- cât şi substantiv, având sensul de „slavă”. Totodată, prin substantivizarea verbului, se traduce prin „greutate”. Mai mult de atât, termenul este folosit în ebraica veche şi cu sensul de suflet. Astfel, acelaşi substantiv poate avea trei sensuri diferite: greutate, slavă şi suflet (pe lângă acestea ar mai fi şi verbul, dar îl excludem). Puteţi găsi un eseu scris de mine pe acest subiect AICI. Acolo puteţi găsi explicaţiile puţin mai pe larg.

Revenind la textul nostru şi privindu-l prin lentilele lui Saul (Paulus) de evreu putem gusta conotaţiile pe care le transmite prin acest verset. Orice evreu le-ar fi adulmecat de la  prima citire. Comentatorii biblici le numesc ebraisme. La un studiu atent, putem vedea toate cele trei elemente în verset. Fără nici o problemă vedem greutatea ca fiind încercările, iar slava fiind răsplata pe care o vom primi când vom fi glorificaţi. Însă mai mult de atât, atât greutăţile cât şi slava au efect asupra sufletului. Astfel, greutăţile vin asupra interiorului (lucrează în noi), dar sunt transformate de greutatea şi slava pe care a pus-o Dumnezeu în noi, adică duhul nostru, în răsplată.

Când evreii foloseau termenul cavod, ei mai făceau referire şi la slava sau greutatea bogăţiilor (nu le scot de la mine, puteţi verifica). În acelaşi capitol, 4:7, Pavel vorbeşte de bogăţia pe care o ţinem în vase de lut. Probabil că Pavel a avut în minte şi sufletele pe care le-a pus Dumnezeu în trupurile noastre. Desigur, nu acesta este sensul principal pe care îl foloseşte, ci mai degrabă cred că se referă la Duhul Sfânt care ne locuieşte.

Toate aceste detalii minuscule crează frumuseţea unui text. Dumnezeu s-a folosit de capacităţile intelectuale ale lui Pavel şi pot spune că a fost genial în acest pasaj.

Here’s some thought to chew on.

Acest articol a fost publicat în imagini sugestive, studiu pe text, Studiul Scripturii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Pavel: creştinul prins între limba greacă şi gândirea ebraică

  1. alex ghita spune:

    Pavel a fost un evreu ‘liberal’ daca-i putem spune asa. Gandeste-te ce inseamna sa sfidezi un intreg sistem religios, cum este cel al iudeilor, sa sustii mantuirea neamurilor, fara taiere imprejur, fara legea lui Moise, sa dai acces liber la carnea de la jertfele idilesti etc. Mai mult de atat, cand in bisericile neamurilor apar probleme grave, asa cum este si cazul corintenilor, sa continui sa-i sustii numindu-i frati… Fara sa caut sa ofensez pe cineva dar in ziua de azi cineva s-ar ridica careva cu o astfel de atitudine fata de problemele noastre contemporane, ar fi acuzat fara discutie ca e liberal.

    Now, here is some thought to chew on !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s