Se apropie vânătoarea de la Balc organizată de Țiriac. Foarte multe întrebări (legitime) sunt ridicate în privința acestei practici. Într-un articol din Adevărul (vezi AICI) apar câte afirmații ferme:
Vânătoarea, la modul general, contravine moralei. Însă ceea ce se întâmplă anual la Balc contravine inclusiv principiilor elementare ale Codului de etică vânătorească, precum afirmă chiar şi Asociaţia generală a vânătorilor şi pescarilor din România. Persoana căreia îi face plăcere uciderea, suferinţa, agonia unei fiinte, vederea animalului insangerat, nu poate fi decat una cu un dezechilibru moral major sau o persoana cu un excedent de frustrari, ambele cazuri necesitand a intra in atentia societatii.
Potrivit FNPA, până şi cuvântul „vânătoresc” este folosit forţat, pentru că „orgia anuală de la Balc poartă doar alura unei vânători, însă este în fapt o simplă acţiune de omorâre prin împuşcare a animalelor dintr-o fermă”.
Întrebarea care se ridică este dacă vânătoarea este morală?
Ei bine, nu am un worldview complet utilitarist, dar cred că în acest caz trebuie să se țină cont de această perspectivă.
Vedem de la începutul Scripturii că Dumnezeu omoară primul animal după ce Adam și Eva păcătuiesc pentru a-i îmbrăca (Geneza 3:21). Până atunci hrana lor era compusă numai din plante. Momentul în care li se dă „liber” la carne este în Geneza 9:3 imediat după potop.
Prin urmare, putem spune că alimentația carnivoră este o consecință a păcatului. Asta nu înseamnă că a mânca din carne este păcat deoarece Dumnezeu a dat „dezlegare” de la postul de dulce 
Ce bine, că tare gustoasă mai e carnea.
Așadar, vânătoarea este legitimă și permisă de Dumnezeu, el fiind cel care o instituie. Până și Domnul Isus i-a ajutat pe ucenici la pescuit (Luca 5:1-9).
Atunci e de acord Dumnezeu cu omorârea animalelor în orice condiții, inclusiv vânătoarea de plăcere?
La această întrebare răspunsul meu este diferit. Strămoșii noștri au vânat de nevoie, noi (cea mai mare parte) nu mai trebuie să facem aceasta. Așadar, cred că vânatul trebuie să fie susținut de un argument utilitarist precum nevoia de hrană sau protecția.
La cea de-a doua nevoie putem aminti că David omoară un leu și un urs în 1 Samuel 17:34-36 pentru a se proteja și a-și proteja turma. Totodată, să nu uităm de cuvintele Domnului din Geneza 9:2:
S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!
Frica animalelor de om este determinată de permisiunea lui Dumnezeu de a le mânca. E normal, luptă pentru viața lor și la fel face și omul. Prin urmare, omorârea animalelor pentru protecție este îndreptățită.
Acesta este argumentul ce îmi permite să accept eutanasierea maidanezilor. Ca și mulți alții am fost mușcat de câini de pe stradă și nu de puține ori amenințat.
Când vine însă vorba de vânătoarea de plăcere, cred că nu este morală. Vânătoarea a fost un mijloc de supraviețuire așa cum arătat. Vânătoarea de plăcere nu este. Și dacă o zonă este supra-populată de animale, vânătoarea va avea un scop, nu se va face de dragul omorâtului.
Un om normal nu găsește plăcere în suferință chiar dacă e vorba de suferința animalelor. Din acest motiv cred că ce face Țiriac și mulți alții nu este normal și moral.
Slavă Domnului că va veni o zi în care vom reveni la regim vegetarian (Isaia 11:6-9)
Pai…. ia sa vedem:
Vanatoarea de nevoie e permisa nu?
Pai si Tiriac vaneaza de nevoie. Pentru afaceri! Daca avea placere pura in a vana, o facea de unu singur, in privat. Nevoia de contracte il aduce in astfel de situatii. nu?
Am spus care sunt cele două nevoi: hrană și protecție; n-am vorbit de nevoie la general.